crime-scene

CRIMINALITATEA SI MEDIUL – Specialisti de renume au dezbatut la Conferinta organizata de Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica

Aula Academiei Romane a gazduit vineri, 11 aprilie 2014, Conferinta cu participare internationala cu titlul “Criminalitatea si mediul” organizata de Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica (SRCC), al carei presedinte este Rodica Stanoiu, si Institutul de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane, condus de profesorul univ.dr. Mircea Dutu.Deschiderea lucrarilor Conferintei a fost facuta de Directorul Institututul de Cercetari al Academiei Romane, Mircea Dutu, care a tinut sa isi exprime in fata auditorilor prezenti in Aula Academiei viziunea si perceptia asupra fenomenului criminalitatii de mediu, care are ca obiect de studiu si de cercetare raporturile dintre conditiile mediului si conduita anti-sociala in general si infractiunile in special si care s-a impus in ultimele decenii.

In timpul discursului sau, profesorul Mircea Dutu le-a vorbit participantilor la Conferinta despre criminologia de mediu, care desi este prezenta deja in statisticile oficiale si face obiectul unor evaluari, analize si studii tot mai specializate si aprofundate, se afla inca in stadiul de structurare a obiectului. Din acest motiv, criminologia de pe mediu, pe care profesorul Dutu o numeste “un camp de cercetare fertil” reprezinta una dintre prioritatile pe care Institututul de Cercetari al Academiei Romane le are: “Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale, inclusiv unele valori materiale care pot influenta calitatea vietii si bunastarea si sanatatea omului. In urma acestei definitii, ne putem intreba ce mai ramane in afara notiunii de mediu? In aceasta perspectiva si ca o preocupare personala, ca specialist in dreptul mediului, am atacat problematica Raportului de criminalitate si mediu din doua perspective ale criminologiei, respectiv criminologia mediului si criminologia verde, poate asemanatoare in privinta denumirii, dar atat de diferite ca obiect de preocupari. In ciuda faptului ca legatura dintre factorii de mediu precum clima si comportamentul anti-social a fost sesizata si are obiect de reflectie si de cercetare din cele mai vechi timpuri, mostenirea valorificata de scolile sociologice moderne si post-moderne, in mod adecvat criminologia mediului se afla inca la stadiul de structurare a obiectului.Obiectul sau de studiu si de cercetare constituie raporturile dintre conditiile mediului si conduita anti-sociala in general si infractiunile in special. Aceasta subdiviziune a criminologiei care ne intereseaza are o istorie a sa, s-a impus in ultimele decenii. Intr-una dintre lucrarile mele am indraznit sa atac si acest domeniu mai strain al criminologiei, dar ca orice domeniu de inter-dependenta ramane o tema neabordata in cercetarea si in literatura de specialitate romaneasca si ca atare, cred eu, ceea ce facem astazi, ca initiem dezbateri academice pe aceasta tema, reprezinta fara indoiala un pas inainte, cu atat mai mult cu cat, iata, cu aceste noi domenii reprezinta preocupari ale Institutului si ale Societatii de Criminalistica. Spuneam ca intersectarea intre criminologie si mediu reprezinta asa numita criminologie verde. De aceasta data, perspectiva este privita un pic diferit. Criminalitatea ecologica sau de mediu, inteleasa ca ansamblul infractiunilor privind protectia, conservarea si ameliorarea activitatilor de mediu, reprezinta o realitate. Fenomenul criminalitatii de mediu este prezent deja in statisticile oficiale si face obiectul unor evaluari, analize si studii tot mai specializate si aprofundate. (…) Din perspectiva criminologiei verzi, avem deja o paleta mai larga de preocupari, unii vorbind si de criminologia conservarii. Am tinut sa spun aceste cateva cuvinte pentru ca ele se conjuga foarte bine cu tema Conferintei noastre. Este un camp de cercetare fertil si Institutul simte nevoia desfasurarii si continuarii preocuparilor cercetarilor dreptului Criminologiei si din acesta noua prespectiva specializata de mare actualitate“.

Moment de reculegere pentru fostul ministru al Justitiei Iosif Gabriel Chiuzbaian

Dupa cuvantul de deschidere al profesorului Mircea Dutu, a urmat alocutiunea presedintelui SRCC, prof.univ.dr. si fost ministru al Justitiei Rodica Stanoiu, care si-a inceput discursul prin a ruga audienta sa pastreze un moment de reculegere in memoria lui Iosif Gabriel Chiuzbaian – academician, fost ministru al Justitiei in Guvernul Vacaroiu si fost presedinte al Uniunii Juristilor din Romania: “Un mare ministru al acestei tari si un om de mare cultura, un ministru de externe, pentru ca ministru de Justitie a fost, ne-a parasit. A fost ani de zile presedintele Uniunii Juristilor din Romania, Iosif Gabriel Chiuzbaian. Va rog sa pastram un moment de reculegere“.

Dupa acest moment, in calitatea sa de presedinte al Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica, Rodica Stanoiu, a vorbit despre evolutia criminologiei in plan international, si despre “reusita Ministerului Justitiei din Romania, in 2007, de desfiintare a Institutului National de Criminologie, si despre tentativa de suprimare a singurei reviste de specialitate din Romania care trata subiectul criminologiei, criminalisticii si penologiei.

Fostul ministru al Justitiei a prezentat detaliat modul de abordare la nivel global a studiului criminalitatii in paralel cu diversificarea subramurilor Criminologiei generale, prezentand si concluziile unei analize intocmite de criminologul si profesorul francez Raymond Gassin, care se concentreaza pe tipul de infractiuni specifice mediului politic, pe autorii acestora si pe reactia sociala fata de acest fenomen:

In primele decenii ale acestui mileniu, importante institutii de invatamant si cercetare din diferite colturi ale lumii au sarbatorit introducerea criminologiei in curricula de studiu. Mentionam astfel, implinirea a 60 de ani in 2006 a Scolii de Criminologie de la Liege, Belgia, in 2006 centenarul Scolii de Stiinte Criminale de la Lausanne, 50 de ani de la existenta Scolii de Criminologie de la Montreal sarbatoriti in 2010. Cu ce ne laudam noi romanii in aceasta perioada? Cu desfiintarea Institutului National de Criminologie in 2007 din initiativa Ministerului Justitiei, iar in 2013 cu tentativa de suprimare a Revistei de Criminologie, Criminalistica si Penologie din ordinul conducerii Parchetului General, tentativa din fericire esuata, cel putin pentru moment, datorita efortului unor membri din conducerea Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica, in frunte cu domnul Vasile Teodorescu.

Ramasa aproape singura pe baricadele luptei pentru supravietuirea acestei discipline, Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica continua prin Conferinta de astazi provocarea lansata in 2011 de catre organizatorii celui de-al XII-lea colocviu al Asociatiei Internationale a Criminologilor de Limba Franceza (Montreal – 2012) cu privire la capacitatea Criminologiei contemporane de a inova atat in plan teoretic, avandu-se in vedere aici dezbaterile epistemologice actuale cu privire la statutul disciplinei sau reintoarcerea in forta in campul cercetarii criminologice a stiintelor despre viata precum biologia sau neuropsihologia, metodologic prin utilizarea mijloacelor informatice a caror capacitate de calcul permite studiul unui numar foarte mare de subiecti, a obiectului de studiu – prin largirea considerabila a sferei criminologiei si nu in ultimul rand a unor noi practici de interventie in cadrul strategiilor de prevenire si control a criminalitatii.

Relatia dintre criminalitate si spatiu, tema Conferintei noastre de astazi a atras atentia oamenilor de stiinta inca de la inceputurile Criminologiei pozitiviste. Scoala cartografica prin reprezentantii ei de seama Guerry si Quetelet care au intocmit veritabile harti privind variatiile infractiunilor de violenta indreptate impotriva bunurilor functie de zona georgrafica si de climat, confirmate in Marea Britanie de catre Plint si Mayhew au intrat in patrimoniul Criminologiei. (…) Abordarea globalista a studiului criminalitatii in paralel cu diversificarea subramurilor Criminologiei generale determina aparitia unei noi subramuri denumita fie Criminologia mediului inconjuratori in terminologia anglofona, fie Ecocriminologia sau Geocriminologia in cea francofona.

Asa cum s-a subliniat cu ocazia celui de-al 8lea Colocviu al Asociatiei Internationale a Criminologilor de Limba Franceza care a avut ca tema de dezbatere ‘Delicventa si mediul de viata’, ecologia in sens lar, ce cuprinde aspectele ce tin de mediul de viata pana la situatia geopolitica, se impune astfel ca un punct de jonctiune intre teorie si practica ce permite o abordare multidisciplinara de tip transversal a formelor de delincventa pe care le intalnim in diferite medii: familie, scoala, mediul profesional, strada, cartier, urban-rural, justitie, afaceri, politica. Majoritatea acestor probleme fac obiectul comunicarilor inscrise in programul conferintei si vor examina fara indoiala aspecte interesante. Este motivul pentru care ma limitez numai la unele succinte consideratii.

Prima, are in vedere faptul ca incepand cu Legea Bonmaison din 1980 din Franta, in elaborarea strategiilor de prevenire a criminalitatii, unitatea geografica, habitatul social devine unul din elementele esentiale de evaluare a riscului criminogen.

Criminologul canadian Maurice Cusson examinand contributia Geocriminologiei la explicatia delincventei o face in termeni de activitatile de rutina ale faptuitorilor, de traseele acestora, de punctele calde si de optiuni. Spatiul pe care acestia il frecventeaza pot avea trei functii: ca teren de vanatoare, ca sanctual si ca loc de trafic.

O a doua remarca, priveste surprinderea mea ca mediul politic si mediul de afaceri nu a retinut atentia dumneavoastra. In aceste conditii va supun atentiei cateva idei pe care reputatul criminolog francez Raymond Gassin a prezentat-o la colocviul amintit. Analiza lui Gassin se concentreaza pe tipul de infractiuni specifice mediului politic, pe autorii acestora si pe reactia sociala fata de acest fenomen.

Iata care au fost concluziile lui Gassin:

-Eliminand din cadrul analizei acele fapte care nu au legatura cu activitatea politica autorul se concentreaza pe acele fapte care au ca mobil fie imbogatirea personala, fie cele care se comit in interesul partidelor politice, subliniind, pe drept cuvant ca intre cele doua tipuri de activitati exista o legatura intrinseca. Este vorba cu precadere de fapte de coruptie, de deturnare de fonduri publice, de abuz in serviciu, conflict de interese, fals si uz de fals, frauda electorala. Analiza cantitativa a fenomenului, arata ca la cei aproximativ 40.000 de alesi (parlamentari, primari, consilieri generali si regionali) rata criminalitatii este de 8,75% fata de cea de 10% comisa de adultii nonpolitici ceea ce demonstreaza, arata Gassin ca gradul de mortalitate al politicienilor francezi nu difera cu nimic de cel al ansamblului populatiei.

Actorii principali, oamenii politici apartin tuturor partidelor politice de la primarii micilor comune pana la capul statului. In jurul acestora graviteaza personaje ce apartin mediului de afaceri, mass-media, etc. La nivel de atitudine, arata Gassin, toti acesti actori cand se afla in fata organelor judiciare, neaga sistematic faptele imputate si se declarat victime ale adeversarilor politici sau ale sistemului sistemului judiciar.

-Profesorul Gassin semnaleaza diferente privind reactia fata de acest tip de criminalitate intre opinia publica, justitie si mediul politic.

Reactia opiniei publice a inregistrat o traiectorie interesanta. Timp de secole cetatenii fie care au acceptat fie ca au tolerat privilegiile de care se bucura oamenii politici cu tot ce decurge de aici. In ultimii 20 de ani, mai ales dupa apelul de la Geneva, principiul egalitatii tuturor persoanelor in fata legii revine in forta si cere ca oamenii politici sa se supuna dreptului comun. Aceasta exigenta nu poate fi satisfacuta, arata Gassin decat in masura in care puterea judecatoareasca poate si doreste sa se elibereze de tutela executivului. Gassin arata ca o asemenea transformare a avut loc in Franta dar ca in ultima perioada mediul politic si-a ‘revenit’ denuntand ‘injustitia justitiei’ fata de cei alesi si folosind anumite tehnici de neutralizare a independentei acesteia, iar opinia publica a revenit daca nu la o atitudine de acceptare, cel putin la una de indiferenta.

O prima explicatie se fundamenteaza pe paradigma personalitate si situatie proprie Criminologiei etiologice. Fara indoiala mediul politic atrage o serie de indivizi tocmai prin ocaziile pe care le ofera pentru imbogatirea rapida, pentru privilegii, pentru favoruri. Altii care chiar daca nu urmaresc a priori aceste tinte, pe fondul unor personalitati fragile sunt virusati ulterior de mediu. Gassin considera ca aceasta explicatie poate fi acceptata pentru un numar de cazuri particulare dar nu este de natura sa ofere o explicatie convingatoare cu privire la ansamblul fenomenului. Criminologul francez apeleaza in acest scop la ‘psihosociologia grupurilor sociale’. Pornind de la faptul ca intr-un sistem democratic puterea politica a poporului este exercitata prin reprezentanti alesi prin votul liber exprimat acestia devin astfel, depozitarii acestei puteri. Alesii, cei carora le revine sarcina de a adopta legile si de a lua cele mai importante decizii au tendinta sa considere ca sufragiul universal le-a conferit o putere absoluta care le permite orice, inclusiv sa dispuna de banul public dupa bunul plac, ocultand complet ca sunt numai delegati ai electoratului. In acest sens, Gassin arata ca alesii detentori ajung sa se considere veritabil proprietari, acesta fiind ‘efectul pervers specific al sufragiului universal’.

Invocand opinia unui filozof si istoric francez profesorul Gassin conchide pe o nota sumbra lipsa de onestitate si cupiditatea clasei politice reprezinta imaginea contemporanilor sai’.

Cu privire la asemanarile si deosebirile intre Franta si Romania va las pe dumneavoastra sa reflectati, eu o voi face in cuprinsul unei carti in curs de elaborare“.

Lansare de carte la Academia Romana

In cadrul Conferintei “Criminalitatea si mediul” organizata de Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica si Institutul de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane a avut loc si o lansare de carte. Mai exact, presedintele filialei Sibiu a SRCC, psihologul Alin Les, a lansat volumul “Criminologie si Psihologie criminologica”, o lucrare caracterizata de autor ca fiind una “atipica”, in sensul in care cele doua parti care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-stiintifica, dar si in sensul ca tot ceea ce este explicat stiintific de catre cercetatorii criminologi este explicat mult mai simplist, tocmai in ideea de a implica mai mult omul contemporan in aceasta lucrare.

Iata cum isi descriere presedintele filialei Sibiu a SRCC, Alin Les, lucrarea:

“‘Criminologie si Psihologie criminologica. Delicventa. Psihopatologie. Criminalitate’ surprinde exercitiile existentiale ale omului contemporan care ajunge in pragul unei criminalitati, sub o forma sau alta, dar si automatismele sale din viata cotidiana dintr-o perspectiva cel putincvadrupla: biologica, psihologica, sociala si judiciara. Suma acestor perspective ne-au indreptatit sa abordam omul contemporan atat din perspectiva criminologiei generale, cat si din perspectiva criminologiei clinice (mai exact, a perspectivei din care este analizat juridic procesul deviantei si al delincventei, deci cu accent indeosebi pe analiza juridic-criminologica a acestora, a criminologiei etiologice, a criminologiei trecerii la act si a psihologiei criminologice, mai exact a perspectivei din care este analizat procesul deviantei si al delincventei, deci cu accent indeosebi pe analiza psihologic-criminologica a acestora, mai ales in partea a doua a lucrari.

Criminologia prin care noi privim omul este mai umanizata decat a altor criminologi, indiferent de scoala din care provin. Am indraznit s-o denumim criminologie culturala. De ce? Pentru ca implica in dezvoltarea ideilor expuse latura personalitatii ce tine de accesul la cultura asociat adesea cu accesul la latura sprituala. Aceste aspecte, poate mai putin abordate metasintetic, denota o mai putina aplecare a oamenilor de stiinta criminologi si asupra laturii subiective a omului in privinta accesului la cultura si a credintei sale. Unul dintre academicienii romani recunoscut de americani ca facand parte din cei 500 de genii ai secolului al XXI-lea, psihiatrul si inventatorul Virgil Enatescu, recunoaste pe langa zestrea genetica si pe cea culturala.

‘Criminologie si Psihologie criminologica. Delicventa. Psihopatologie. Criminalitate’ se ofera in mainile cititorului incercand sa surprinda cat mai mult din acele aspecte ale vietii care ajung sa defineasca omul contemporan. Mai mult, interactiunea acestuia cu cei care intra in contact si modalitatea prin care rezulta, ulterior, evenimentele de viata dovedesc, adeseori, principii si credinte personale care stau la baza unui anumit inteles al psihopatologiei, psihopatologie ce poate trimite la crima. In acelasi timp, aceasta lucrare nu se vrea un ghid despre cum trebuie actionat in cutare sau cutare caz, ci o antrenare a constiintei cititorului intr-un mediu pe care, cel mai adesea, l-a gasit suprins in povestile de viata ale celor apropiati, in filme sau literatura de specialitate de mai putina tangentialitate cu criminologia si psihologia criminologica“.

La eveniment au mai luat parte si Presedintele executiv al SRCC, conf.univ.dr. Emilian Stanisor, vicepresedintele SRCC, conf.univ.dr. Constantin Sima, vicepresedintele SRCC Gheorghe Florian, Ortansa Brezeanu cerc.st.onorific. si vicepresedinte al Institutul de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane, prof.univ.dr. Petre Buneci de la Facultatea de Drept, Universitatea Ecologica si multi altii.

De pe luju.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s