sabina-elena-2

Sabina Elena despre Ziua Nationala a Romaniei si Ziua maghiarilor de pretutindeni

Că tot va avea loc o dezbatere liberă în Sfântu Gheorghe pe moţiunea: Românii şi maghiarii îşi pot respecta reciproc sărbătorile? Aici e părerea mea cât se poate de obiectivă…

Aceasta este o temă actuală, raportată la situaţiile apărute în ultimii ani de 1 decembrie şi 15 martie.. Ok, am să deschid subiectul prin a vă explica ce reprezintă data de 1 decembrie pentru români şi data de 15 martie pentru maghiari.. 1 decembrie este Ziua Naţională a României care a fost adoptată prin lege după ce a fost înlăturat regimul comunist, iar din punct de vedere istoric, pe 1 decembrie 1918, a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde au fost prezenţi români din toate colţurile ţării şi tot atunci a fost citită Rezoluţia Unirii. Această zi încununează lupta românilor pentru Unitate Naţională şi marchează înfăptuirea României Mari.

Ce reprezintă 15 martie? La 15 martie 1848 Parlamentul Ungariei a votat unirea cu Ardealul. Tot atunci a început şi revoluţia din ’48, iar mai apoi, contrar programului revoluţionar maghiar, a avut loc Adunarea Naţională de la Blaj, în mai, pe Câmpia Libertăţii unde românii au cerut recunoaşterea naţiunii române şi s-au împotrivit unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria. A început, deci, masacrul împotriva românilor din Transilvania. Preţul plătit a fost enorm: aproximativ 40.000 de români au fost ucişi, peste 300 de sate locuite de români au fost incendiate şi au fost spânzuraţi cam 100 de preoţi ortodocşi români. Toate acestea s-au întâmplat pentru că românii transilvăneni s-au opus deznaţionalizării.

Ce este respectul? Respectul reprezintă o apreciere sau o consideraţie faţă de o persoană, sau faţă de vreo idee anume. Să privim situaţia din ultima vreme…

Au fost românii respectaţi de 1 decembrie? Anumite acţiuni demonstrează că nu prea… de 1 decembrie etnicii maghiari au purtat banderole negre în semn de doliu, au purtat tricouri inscripţionate cu harta Ungariei mari, i-au huiduit şi le-au adresat gesturi obscene şi cuvinte jignitoare românilor în momentul în care a fost intonat imnul „Deşteaptă-te, române!”, iar reţelele de socializare au fost împânzite de steaguri nerge. Nu asta înseamnă respect. Nici măcar neexistenţa acestor acţiuni nu ar însemna respect, pentru că respectul implică stimă şi consideraţie, cum am spus mai sus, nu implică o atitudine pasivă.

Au fost maghiarii respectaţi de 15 martie? Răspunsul este tot nu. Nici românii nu s-au implicat în vreun fel în acţiunile desfăşurate de către ei în această zi ca să arate stimă sau consideraţie, dar asta nu indică forme de nerespect, indică o simplă neparticipare, iar dacă vreo persoană a afişat drapelul acestei ţări pe 15 martie, fie pe frunte, fie la gât, nu înseamnă că a privit ziua maghiarilor de pretutindeni în batjocură. Prin afişarea însemnelor naţionale nu se arată nerespect, adică vreun gest obscen, sau vreo jignire.

În concluzie, nu, aceste zile de 1 decembrie, respectiv 15 martie nu au fost respectate, nici de o parte, nici de alta, pentru că nici etnicii maghiari nu au participat la festivităţile zilei de 1 decembrie pentru a-şi exprima consideraţia, aşa cum nici etnicii români nu au participat la manifestările zilei de 15 martie pentru a-şi arăta stima.

Nu pot da un răspuns personal întrebării care se regăseşte în moţiune, însă cred că lucrurile ar merge înspre bine dacă nu ar mai fi promovat separatismul şi discriminarea în vreo instituţie şi legile acestei ţări ar fi acceptate de către toţi.

De Sabina Elena via Dan Tanasa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s