romania_supports_rep__moldova_by_kazi2000-d5lxfgc

Pentru o viziune românească şi europeană

În ultimii ani România a fost ţinta unor atacuri de propagandă din partea unor puteri străine care s-au găsit cu fiecare ocazie în opoziţie faţă de nevoile acestei ţări. Propaganda aceasta, fie că a fost pro-rusească, fie că a fost una de tip separatist, s-a defăşurat în mod constant atacând atât valorile noastre naţionale, cât şi relaţiile noastre externe. 

Indivizi nerealizaţi în viaţă cu apucături isterice, exaltaţi conspiraţionişti şi fanatici religioşi au promovat interese străine sub masca naţionalismului şi a ortodoxiei ( în cazul Rusiei ). Alţii, au promovat separatismul teritorial şi extremismul sub masca ”libertăţii de exprimare” şi a ”democraţiei”. Ce au în comun aceste două tabere ? Ambele atacă în mod direct existenţa noastră statală.

România nu poate să accepte o altă viziune geopolitică decât cea occidentală. Aderenţa noastră la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă o cedare a suveranităţii naţionale, cum greşit este promovat de toţi schizofrenicii, ci o alianţă politico-militară şi economică prin care apărăm această suveranitate de un inamic comun : Rusia. Un inamic vechi de când lumea şi care a urmăreşte, astăzi ca şi ieri, împlinirea viziunii imperialiste a lui Petru cel Mare.

Acest lucru este cât se poate de vizibil în tot decursul istoriei moderne a României când ruşii, indiferent sub ce regim politic sau ideologic, au anexat Basarabia, au dus o puternică politică de rusificare şi mai apoi bolşevizare şi au urmărit supunerea tuturor naţiunilor din jurul Rusiei. Lucru aplicabil pentru noi, pentru Georgie, Ucraina, Latvia, Letonia, Estonia, etc. Rusia susţinând suveranitatea unor naţiuni îndepărtate faţă de SUA, dar făcând opusul cu orice naţiune apropiată pentru a face ceva specific poporul rus : satisfacerea setei de putere şi dominaţie atât de reprezentativă pentru civilizaţia slavă.

În acest context geopolitic România şi naţiunile învecinate Rusiei nu găsesc decât o singură protecţie sub scutul occidentului prin cele două structuri ale sale, una economică şi alta militară, U.E. respectiv NATO. Prin apartenenţa noastră la aceste instituţii nu doar că ne aflăm într-o familie naturală pentru un popor latin, ci ne apărăm interesele, suveranitatea, independenţa, pe care aceste organisme internaţionale nu ni le-au luat niciodată, spre deosebire de ruşi, guvernul nostru fiind cel ce decide în România. Astfel orice viziune anti-occidentală şi pro-rusească nu se poate califica decât drept anti-românească, ea fiind prin natura ei anti-unionistă şi anti-suveranitate, adeptă a unui imperialism opus intereselor româneşti.

Evident, NATO şi Uniunea Europeană nu au întotdeauna dreptate. Greşeli de natură militară sau politică există, dar interesul nostru naţional primează cât şi apărarea democraţiei şi a libertăţii inexistente în statele estice adorate de inadaptaţii sociali cu apucături revoluţionare, che gargare de dreapta care, paradoxal, nu sunt de dreapta.

Privitor la separatismul teritorial, promovat adesea de extremiştii maghiari ( nu de cetăţenii români de etnie maghiară, ci doar de extremişti ) sub masca unor libertăţi democratice fundamentale, acesta reprezintă o altă bombă cu ceas pe teritoriul statului român. O bombă care trebuie dezamorsată şi a cărei ticăit trebuie să înceteze. În acest sens Slovacia ne stă ca exemplu prin felul în care a interzis pur şi simplu orice manifestare separatistă, neîncălcând nici o valoare democratică, din contră, apărând aceste valori de o hoardă de extremişti care fac de ruşine poporul maghiar şi apărând legea constituţională a propriului stat. Libertatea de exprimare nu poate fi îngrădită, dar nici nu poate fi folosită la nesfârşit contra statului în care locuieşti.

Acest lucru fiind cu atât mai mult valabil cu cât extremiştii maghiari au găsit un sprijin pentru acţiunile lor separatise în ”fraţii ortodocşi” din Rusia. Cu siguranţă faptul că Gabor Vona, preşedinte Jobbik, a fost în vizită pe la Moscova unde s-a întâlnit cu Alexandr Dughin înaintea evenimentelor de la Târgu Mureş ne arată clar o relaţie nu doar pragmatică, ci şi ideologică, între două forţe : extremismul maghiar şi imperialismul rusesc, ambele state opuse printr-o lungă istorie statului român.

Extremiştii profitând de sprijin rusesc pentru a cere în continuare Ţinutul Secuiesc, iar ruşii profitând de dezordinea care ar apărarea în regiunea din jurul Ucrainei. Aceştia sunt ”fraţii” promovaţi de ”naţionaliştii” români, schizofrenici exaltaţi, fanatici religioşi sau skinheads băuţi până peste cap.

De Alexandru Sudiţoiu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s